Am ajuns și la ultimul articol despre Iran, o țară care inițial nu mi-a plăcut deloc, dar care spre final m-a cucerit cu frumusețea unor locuri și cu bunătatea oamenilor.

În Kashan am poposit pe neașteptate, dorind să fugim de Teheranul care parcă nu a reușit să ne surprindă și să ne atragă. După ce am petrecut o zi explorând locurile istorice ale Kashanului, în cea de-a doua ne-am hotărât să facem două excursii prin imprejurimi: satul roșu Abyaneh și deșertul Maranjab.

chador

Gazda la care am stat ne-a recomandat pe cineva care ne putea duce cu mașina: Vahid, un baiat cam de vârsta noastră care vorbea foarte bine engleza. Ca mai toate mașinile din Iran, și a sa era micuță, veche și cam neîngrijită, însă ne-a purtat cu grijă prin locuri frumoase.

 

Satul Abyaneh

Toți cei cu care am discutat (mai mult prin semne) în Kashan ne-au recomandat să vizităm acest sat. Un taximetrist chiar ne-a oferit o broșură, din dorința de a ne arăta ce au ei mai frumos prin zonă.

Din Kashan am făcut mai bine de o oră până la Abyaneh, timp în care am admirat peisajul muntos-deșertic-roșiatic care nu semăna cu nimic ce mai văzusem până atunci. La un moment dat, în mijlocul pustietății, am trecut și pe lângă ceea ce am înțeles că era un centru nuclear. În dreptul perimetrului său nu aveam voie să oprim mașina și nici să facem poze.

iranian-mountains

Abyaneh este un sătuc situat într-o zonă muntoasă, cu pământ roșu, care a fost folosit și pentru construirea caselor. Mi-a plăcut să mă plimb pe străduțele înguste, dar ceea ce mi-a rămas bine impregnat în memorie este portul femeilor de acolo. Spre deosebire de straiele și eșarfele negre prezente în restul locurilor, aici femeile poartă eșarfe albe, înflorate. Din câte am înțeles au și o limbă a lor, transmisă din generație în generație, dar care în curând se va pierde pentru că în localitate au rămas prea puțini tineri.

traditional-abyaneh-clothing

sat-iran

iran-abyaneh

abyaneh-village

Viața în Iran, prin ochii unui localnic

Pe drumul de întoarcere spre Kashan l-am luat la întrebări pe Vahid despre Iran, despre cultură, religie, bani și despre viața lor de zi cu zi. Am aflat că el lucrează într-o centrală ”power plant” și că studiază pentru a obține doctoratul în inginerie (nucleară, cred).

Mi-a spus că i-ar plăcea mult să călătorească, dar că până acum nu a ieșit din Iran. Ca o mică paranteză, Iranul e cam cât un sfert din Europa, deci și opțiunile cu locuri de vizitat sunt numeroase. Pentru ei, însă, este destul de greu sau aproape imposibil să obțină vize și oricum i-ar costa extrem de mult. În schimb, Vahid este membru foarte activ pe Couchsurfing și a găzduit până acum mai mult de 60 de persoane din diferite țări.

qom-bazar

Moscheea Mohammed Helal

În drum spre deșert ne-am oprit să mâncăm prânzul într-o mică localitate de lângă Kashan, Aran va Bidgol. Am vizitat mai întâi moscheea Mohammed Helal, care m-a uimit prin bogăția ei. Era primul meu contact cu o moschee tipic iraniană și m-am simțit copleșită de sclipirile și culorile sale.

moschee-traditionala-iran

moschee-kashan

funny-abaya

Ca să vă amuzați puțin, vă arăt și veșmântul pe care l-am primit la intrare pentru a mă acoperi, care nu avea spațiu pentru mâini. Imaginați-vă cum am făcut pozele!

chador

Am mâncat într-un restaurant tradițional, așezați turcește pe niște platforme cu covorașe. Mâncarea iraniană e bună, însă nu impresionantă din punctul meu de vedere. Au combinații de legume în sos care nu prea mi-au plăcut.

iranian-traditional-food

Deșerul Maranjab

Spre înserat am intrat și în deșert, însă din păcate nu ne-am încadrat în timp pentru a ajunge la caravană pe lumină. Așadar, după mulți kilometri parcurși undeva in the middle of nowhere, pe o stradă care era în mare parte acoperită cu nisip, ne-am oprit pentru a face poze cu apusul.

camile-in-iran

desert-iran

maranjab-desert-iran

Imediat ce am coborât din mașină, am avut un sentiment ciudat. Mă aflam pentru prima dată în deșert! Simțeam vântul călduț și aspru și în orice direcție mă uitam vedeam doar pustiu. Am pus mâna pe nisipul fin și l-am pierdut rapid printre degete. A fost o senzație unică de care m-am bucurat nespus.

Apusul a fost unul dintre cele mai frumoase pe care le-am văzut vreodată. Am stat câteva minute în liniște pentru a-l admira și pentru a mă încărca cu energie. Doar vântul îmi sufla ușor pe la ureche…

maranjab-iran

iran-maranjab

sumset-in-iran

wanderlust

 

Aș fi vrut să nu se mai sfârșească acel moment, însă Vahid ne-a atenționat că este puțin cam târziu și că n-ar fi cea mai bună idee să ne prindă noaptea în deșert. Am luat  imaginea apusului cu mine, în suflet, și-am plecat.

Ne-am înțeles cu Vahid să ne ducă el până la aeroport pentru că oricum trebuia să ajungă în Qom, orașul în care lucra și care este destul de aproape de Imam Komenli International Airport. Având zborul abia la două noaptea, ne-am permis și o scurtă oprire în Qom, pentru a vizita una dintre cele mai importante moschei din țară, locul fiind cunoscut și ca un important centru islamic.

Orașul Qom

De acest oraș mă legau ceva amintiri, pentru că lecturile pe care le-am citit de-a lungul timpului m-au purtat prin diferite locuri din lume. În cartea La porțile Moscheii, acțiunea se petrece în Qom, cu câteva sute de ani în urmă, însă mi s-a părut extrem de interesant faptul că am ajuns să vizitez acest loc.

Spre deosebire de Kashan, Qom mi s-a părut extrem de animat, chiar și la ora 20-21 când am ajuns noi acolo.

Cum am reușit să intru în moscheea Fatema al Masooma

Moscheea din centrul orașului, Fatema al Masooma este cea mai impresionantă pe care am văzut-o vreodată. A fost o adevărată aventură să intru acolo, moscheea fiind un loc cunoscut pentru pelerinaj al musulmanilor shiiți, iar la mine se vedea de la o poștă că n-am nicio treabă. Deși erau obișnuiți cu turiștii (indieni, pakistanezi și arabi, veniți în pelerinaj), nu prea au știut ce să facă atunci când s-au trezit cu mine la intrarea femeilor. L-au chemat pe însoțitorul meu iranian, Vahid în acest caz, căruia i-au indicat de unde pot închiria un chador, acel acoperămând al femeilor, specific iranian.

holy-shrine-qom

Mi s-a părut interesant faptul că la intrarea femeilor se aflau multe pachete cu șervețele umede. Am realizat că erau, de fapt, șervețele demachiante, pentru că în moschee nu se poate intra cu machiaj (iar femeile din Iran îl poartă, într-adevăr, foarte strident).

Am fost preluată mai apoi de o doamnă care vorbea cât de cât engleză și după ce am străbătut imensa curte interioară, am intrat în  partea de moschee dedicată femeilor. N-am văzut niciodată ceva mai argintiu și mai sclipitor de atât! Am rămas impresionată și mi-a dat peste cap cam tot ce știam despre musulmani și islam. Am descoperit aici că există o diferență imensă între credința sunnită (cea din majoritatea țărilor musulmane) și cea shiită (care se regăsește preponderent în Iran și Irak). E incredibil să poți descoperi atâtea lucruri noi în fiecare loc pe care îl vizitezi. Am aflat că Masooma, cea care a dat numele moscheii, este înmormântată acolo, iar pelerinii vin pentru a o preaslăvi. Recunoașteți ceva asemănări cu o religie foarte cunoscută noua?

qom-holy-shrine

big-holy-shrine-qom

 

Într-un final, după ce am făcut turul moscheii pe interior și am fost primită cu zâmbete, dar și o oarecare reticență de unele dintre doamnele de acolo, am ieșit pentru a vizita curtea interioară împreună cu cei doi bărbați care mă însoțeau. Regula separării sexelor se aplică doar în interiorul moscheii.

Ultima oprire a fost la aeroport, unde ne-am luat la revedere de la această țară care ne-a oferit sentimente dintre cele mai diverse. Dar cum totul se termină cu bine, ne-am bucurat de alegerea făcută pentru a ne petrece ultimele două zile în Kashan și ne-am promis că ne vom întoarce să vedem și frumosul și bine-cunoscutul Isfahan, dar și alte comori ale Iranului!

Desertul Maranjab Iran

Citește și alte articole despre Iran:

Facebook Comments

17 Comments

  1. Wow, Ira! Ce locuri frumoase si impresionante. Nu am fost niciodata intr-un desert dar imi doresc tare tare mult sa ajung macar o data in viata. Nu cred ca as avea curaj sa vizitez Iranul, poate pentru ca am o conceptie gresita in minte cum ca nu este un loc prea sigur. M-am lasat purtata insa de fotografiile tale prin locurile pe care le-ai vizitat si mi-a placut mult partea cu satucul rosu. Nu stiam nici de regula pentru demchiere la intrare in moschee, mi se pare o traditie frumoasa.
    Multumim ca ne duci prin atatea locuri interesante si iti doresc mult succes pe mai departe!

    • Ira Reply

      Nu a fost deloc rau din punct de vedere siguranta, insa mi-a fost putin mai greu la inceput sa ma adaptez la privire cam insistente ale celor din Teheran. In rest, am intalnit la iranieni o amabilitate si-o bunatate cum rar mai gasesti in coltul nostru de lume!
      Da, teoretic in moschee nu trebuie sa atragi atentia prin infatisare, iar aici intra si machiajul. Plus ca inainte de rugaciune (la musulmani) trebuie infaptuit un ritual de spalare pe diferite parti ale corpului, inclusiv pe fata, deci nu prea e posibil cu machiaj. Cred ca si la noi era candva regula cu machiajul, dar s-au mai schimbat vremurile.
      In desert poti merge in Maroc, e mai safe si mai tourist-friendly. Eu inca n-am ajuns acolo, dar am auzit numai povesti frumoase!

  2. Încerc să-mi imaginez cum aș putea face poze cu aparatul, având cearceaful ăla de la Moscheea Mohammed Helal pe mine. :))
    Superb apasul din deșert, superbe și ambele moschei, dar cred că experiența în sine e cu adevărat impresionantă.

    • Ira Reply

      Cred ca aia era singura optiune de pozat :))
      Da, a fost o experienta impresionanta.
      Multumeesc!

  3. M-am bucurat sa merg cu tine. Am prieteni in Iran si mereu m-am gandit ca voi ajunge intr-o zi acolo, dar cine stie cand va veni acea zi. Asa ca m-am bucurat de povestea ta 🙂

    • Ira Reply

      Oh, ce mi-ar fi placut sa cunosc si eu pe cineva de acolo! Nu prea exista informatii pentru turisti, nu este nimic scris in engleza, iar in ultima zi ne-a fost mult mai usor cand l-am avut pe Vahid ca ghid.
      Iti doresc sa ajungi sa vizitezi Iran-ul, chiar este o tara speciala 🙂

  4. Imi plac asa mult moscheele lor! Sunt asa frumoase, arata super si atat de misto lucrate….si multe detalii faine!

    • Ira Reply

      Mie mi se par cam incarcate, usor kitchoase. Din pacate nu prea am putut face poze in interior ca sa exemplific, eram mereu inconjurata de privirile femeilor de acolo si n-am vrut sa le “invadez” intimitatea cu fotografiile mele 😀

  5. Iranul este o tara impresionanta ai ce vizita, dar este pana la urma o tara nesigura, statisticile spun asta. In principiul Orientul Mijlociu are probleme de seecuritate.
    De asemean pozele surprise de tine sunt superbe si locurile unde ai fost asijderea.

    • Ira Reply

      Care statistici? 😀 Mie mi se pare ca unele “informari” de calatorie sunt mai mult jocuri politice, iar avand in vedere relatiile dintre Iran si America, nu ma mira avertizarile. In Teheran mi-a fost putin teama, insa in Kashan m-am simtit mai in siguranta seara decat in Bucuresti 😀
      Locurile sunt intr-adevar superbe, multumesc!

  6. Am trăit cu tine povestea și tot drumul. Chiar vorbeam aseară cu al meu ce fain ar fi sa mergem în zonele astea ( bine, eu as alege în primul rand Egipt și Maroc), iar el îmi povestea de Insecuritatea din zona … dar odată și odată tot o sa merg unde vreau! Pana atunci te citesc pe tine!

    • Ira Reply

      Eu as zice ca in Maroc sa mergeti fara grija, n-am auzit sa se fi intamplat nimic rau pe acolo. Egiptul nu e in cea mai fericita perioada a sa (mai ales Cairo) si oricat de mult imi doresc sa ajung acolo, voi mai amana putin 😀
      Multumesc, ma bucur mult ca ti-a placut povestea mea!

  7. Ai avut un pic de aventură în Iran, dar s-a meritat. E un loc foarte frumos din punct de vedere arhitectural, dar și mozaicurile specifice zonei îți încântă privirea. Aș vrea să ajung și eu acolo cândva, dar până atunci, suspin la pozele tale.

    • Ira Reply

      Exact, e ceva inedit in arhitectura lor. Avand in vedere cat de important si puternic a fost Imperiul Persan, e si normal sa fi lasat in urma atatea locuri frumoase!

  8. Pingback: Unde am calatorit? - Călătorește cu Ira

Write A Comment