Wanaka…e un loc de vis! Un oras aflat intr-o vale verde, inconjurata de dealuri si munti inalti, la marginea unui lac de smarald. Ce poate fi mai frumos de atat? De aici se pleaca spre multe trasee montane, cel mai frumos si mai dificil fiind inchis in acea perioada din motiv de… lambing (sezonul in care oile fata) .

Seara s-a incheiat in bucataria hostelului The Backpackers, situat undeva pe deal, admirand o priveliste idilica. Am gatit chilli con carne impreuna cu gasca pe care ne-am format-o si pe care urma sa o parasesc in dimineata urmatoare. Ei si-au propus sa ramana mai mult timp in Wanaka pentru a explora imprejurimile, insa eu nu aveam cum.

Dimineata am incercat sa ma trezesc cat mai devreme (nu prea mi-a iesit), pentru ca imi doream sa mai fac o plimbare pana la lac. N-am avut, din pacate, suficient timp sa ajung si pana la Wanaka Tree, cel mai fotografiat copac din Noua Zeelanda.  M-am imbarcat apoi intr-un microbuz Stray , mult mai ingust si aglomerat decat autocarul cu care eram obisnuita. La iesirea din Wanaka am oprit la Puzzle Word, unde o parte din grup putea explora casa-puzzle.

Alternativa era un scurt traseu de o ora si jumatate spre Mount Irvin, pe care eu l-am ales fara sa stau pe ganduri. Nu puteam pleca din Wanaka inainte de a vedea inca o data lacul, muntii si padurile din jur!
Traseul l-am parcurs singura, necunoscandu-i pe colegii de drum din acea zi. Insa nu m-am simtit deloc singura, aparent este o plimbaare destul de indragita inclusiv de localnici, care iesisera la alergat sau pentru a-si petrece o dimineata in natura impreuna cu animalele de companie.


Pana in varf eu m-am cam lasat furata de peisaj si m-am oprit prea des pentru poze. Am realizat ca aveam doar 25 de minute la dispozitie sa ajung la microbuz la ora stabilita, iar indicatorul spunea 45… Asa ca am luat-o la fuga la vale, lucru deloc recomandat, dar pe care mi l-am asumat.
Am ajuns cu vreo 10 minute mai tarziu decat trebuia, gandindu-ma ca toti ma asteapta in microbuz, insa i-am gasit linistiti jucandu-se fel si fel de nebunii la mesele din Puzzle Word.

Wanaka

Despre Wanaka nu stiam multe inainte de calatoria in Noua Zeelanda. Insa de indata ce mi-am inceput aventura in autocarul Stray, numele acestui oras se afla pe buzele tuturor: “trebuie! sa stai cel putin trei zile in Wanaka”, “este cel mai tare loc din insula de sud”. Parca deja imi parea rau ca voi sta doar o zi acolo chiar dinainte sa ajung. In plus, din pricina ploii torentiale din Franz Josef si a drumurilor inchise, am ajuns in Wanaka mult mai tarziu decat ora la care era planuit. Practic, in acea seara, nu am avut timp decat sa ma cazez si sa pregatesc cina impreuna cu grupul pe care urma sa-l las acolo in ziua ce urma. A fost o seara frumoasa, petrecuta in bucataria si living-ul hostelului The Backpacker, cu un view minunat catre lacul Wanaka. Am gatit, am baut vin scump care nu prea si-a meritat banii si m-am bucurat de toti oamenii pe care i-am cunoscut pana atunci. Mi-am luat la revedere cu imbratisari si fara prea multe promisiuni. Stim cu totii ca life happens si probabil nu ne vom revedea niciodata, cu toate ca locuim in tari apropiate din Europa vestica.

Puzzle World e un loc simpatic in care am inteles ca ar fi camere ca in muzeele de iluzie din Europa. Poate in alt context mi-ar fi placut sa vad ce avea de oferit, insa eu am venit in Noua Zeelanda pentru peisaje, pentru natura! Asa ca am ales alternativa, un traseu in cerc de o ora si jumatate, catre Mt. Irvin. A fost de vis, am vazut din nou munti, lacuri, pajisti verzi si copaci infloriti. Traseul era destul de poplar printre localnici si m-am bucurat de fiecare minut petrecut pe munte. Despre drumul de intoarcere ati citit deja in pasajul de jurnal, a fost… pe fuga!

Un singur sfat am pentru voi, in cazul in care ajungeti in Wanaka: stati mai mult de o zi, merita!

Facebook Comments

Write A Comment