In timpul ramas pana la Queenstown am studiat oferta celor de la Stray si AJ Hackett. Bungy Jump nu mi-am dorit niciodata sa fac, insa mi-as fi dorit sa incerc Swing, leaganul amplasat deasupra canionului Nevasea, cel mai intalt si mai spectaculos loc amenajat pentru bungy din lume. Din pacate, insa, neavand decat o zi de stat in Queenstown, pe care i-am dedicat-o fara regret fiordului Milfordd Sound, nu as fi avut cum sa ajung sa incerc Swing.
Insaa… unde credeti ca a fost urmatoare oprire Stray inainte de a ajunge in Queenstown? La sediul principal AJ Hackett, adica primul si cel mai vestit loc de bungy din lume, deasupra raului Kawarau. Cei de la AJ ne-au oferit detalii despre compania lor, despre siguranta clientilor si ofertele pe care le au. Am aflat si ca daca voiam, ne puteam inscrie acolo pentru swing, katapult, bungy pentru a doua zi la Nevasea Canion sau chiar atunci, acolo, pe loc!
Eram langa Amy, pustoaica de 18-20 ani din Australiaa si mi-a zis ca ar vrea sa incerce… Ceva m-a facut sa-i spun ca si eu, ca parca nu pare asa grav. “If you do it, I’ll do it too”, a spus Amy.
„Let’s do it then!”
Am platit cei 190 NZD, am completat un formular si aia a fost. Ni s-a spus ca fie ca sarim, fie ca nu, banii nu-I putem lua inapoi. Cinci persoane erau inaintea noastra, waiting time in jur de 10-15 minute.
Oook, in 15 minute voi face bungy! Cine m-a pus??!
Am urcat pe podul care traversa raul si m-am uitat in jos. De pe margine parea mai mica distanta pana la apa!
Am fost preluata, pe rand, de vreo cinci baieti care mi-au aranjat hamurile. Toti simpatici, m-au intrebat cum ma simt si de unde sunt. “Aaa, Romania! Beautiful women there!”. Am zambit, dar parca nu mai era zambetul meu.
Inca un pas, sunt tot mai aproape de platforma. Baiatul din fata mea, un coreean de 92 kg (greutatea e scrisa cu markerul, pe mana, inca de la inscriere) a sarit. Ajung la platforma. Amy m-a sfatuit sa nu ma uit in jos. Incerc sa nu o fac. Mi-e frica, si parca vreau sa renunt. Evident, m-am uitat in jos.How are you? Scared!!! Come on, you ll be fine. Ready? 5..4..3..2…1..Jump!
Si-am sarit. Si am tipat, cum nu o facuse nieni inaintea mea. Saltul in gol a fost intr-adevar infricosatoar si cele trei secunde de cadere libera parca au durat o vesnicie… dar apoi, apoi a fost frumos. Pluteam in sus si in jos deasupra unui rau cu apa azurie. Tipatul de teama s-a transformat intr-unul de bucurie si aveam lacrimi in ochi. De la vant, de la emotii, de la frumusetea sentimentului de a… trai.
Bungy Jump deasupra raului Kawarau
Acum, la mai bine de jumatate de an de la prima mea saritura bungy, pot spune ca a fost una dintre cele mai frumoase, dar infricosatoare, experiente din viata mea.
Bungy Jump nu e ceva ce mi-am dorit dintotdeauna sa fac, desi imi plac parcurile de distractie si sporturile cat de cat extreme. Inainte de vizita in Noua Zeelanda ma gandeam ca poate voi reusi sa fac Sky Diving acolo, bungy nu era o optiune pentru ca nu ma atragea asa tare ca idee.
Si totusi, de ce am sarit? Locul, momentul, circumstantele…
Stiam ca sunt in Queenstown, The Adventure Capital of the World, asa ca m-am dorit sa fac ceva extrem ACOLO! Timp nu aveam, deci a trebuit sa decid pe loc: in or not?
Ce-a urmat… ati citit in randurile de jurnal.
A fost minunat, din opt secunde vreo doua au fost de panica, restul de… Libertate! Caderea in gol, pana la momentul la care am simtit coarda propulsandu-ma din nou in sus, a fost ceva ce nu am mai trait pana atunci. Senzatia e asemanatoare cu sariturile in piscina/mare, dar mult mai puternica pentru ca dureaza mai mult si contextul, oamenii din jur, peisajul o fac sa aiba o amploare mai mare. Am tipat, am plans si am ras in cele 20 de secunde cat a durat totul. Am fost fericita ca TRAIESC si stiu acum ca acesta este sentimentul pe care il cauta amatorii de sporturi extreme.
Devine addictive, eram aproape de punctul de a mai sari o data inainte de a parasi Noua Zeelanda, insa ceva m-a retinut. Poate pretul ridicat, poate faptul ca peisajul din Auckland nu mai era atat de spectaculos… nu stiu exact, insa stiu ca vreau sa fac asta din nou, candva.
Cine stie unde…?
2 Comments
Pingback: Unde am calatorit? - Calatoreste cu Ira
Foarte fain. Tot cititnd la tine mai că aș merge și eu pe la anul în NZ. Mereu a fost pe listă, dar din diferite motive (nu conduc și aș vrea să închiriez mașină, nu vreau să merg petru o săptămână și aș vrea să stau mai mult etc. tot felul de scuze) n-am ajuns. La anul cred că nu mai amân.